Destinul meu

Destinul mi`e sa n`am nici un destin.Destinul mi`e sa port alte destine.Un geam sa fiu, stralimpede, straina,sa va vedeti pe voi, privind prin mine.Sa nu va abureasca suflul meu în nici un fel fereastra catre lume.Sa nu exist - si`aceasta`i cel mai greu...si ce e mai usor - sa n`am un nume.Familia o am si nu o am.Gradina verii în zadar ma`mbata,iubirea mea e floarea de pe ramce fara fructe piere scuturata.Iubirea mea ti`i poate anotimp.Eu totu`i dau si nu`mi pastrez nimica.Doar amintirea murmura prin timp...Si nu pot înca soartei sa ma`nchin.Straina`s nu de voi, ci doar de mine.Destinul mi`e sa n`am nici un destin,destinul mi`e sa port alte destine..

Nu mi`e teama..!!

Nu ma multumesc cu putin,fiindca asa nu voi gasi fiinta pe care am asteptat`o toata viata.. .Tind dupa lucruri marete,vreau sa gasesc dragostea adevarata...Unii spun ca poate e obsesie..eu spun ca este doar dorinta...Dorinta de a muri ..si a renaste..dorinta de a ma rupe din lumea mea...dorinta de a presara praf de uitare pe plaja mea pustie...Eu sunt eu....Eu incerc sa fiu ceea ce pot.. fi eu...Eu am ales ..sa merg pe un drum..fara sa privesc inapoi,fara sa regret...Eu imi asum riscuri pentru a`mi indeplini visele..Visul de a rade..de a ma transforma in sirag de perle insirate mana in mana ..Iubirii.Vreau sa ma dezamortesc..sa respir..sa imprastii viata sa`mi linistesc gandurile in lumina lunii...Nu mi`e frica de mine,nu mi`e rusine cu mine...Nu mi`a fost niciodata frica sa traiesc.Am trait frumos..am trait singuratatea .Am iubit ziua,am iubit noaptea .Acum ..azi nu mi`e teama sa spun iubesc ..dar diferit.Iubirea de azi e prima fila din noul meu jurnal ...Iubirea de azi e focul ce ma mistuie pe dinauntru...Iubirea de azi ,e jumatate Eu...jumatate ..El .De va fi sau nu ..bine nu stiu...Stiu doar ca nu ma multumesc cu putin .Simt ca am descoperit o altfel de viata .Stiu ca am aflat ceva ce altii nu au....s`au au avut?!Stiu ca viata inseamna a trai.Stiu ca voi atinge fericirea si atunci prin picaturi..prin stropi de speranta voi iesi fugind,desculta in lumina vietii...de care nu ma tem..pe care nu mi`e frica s`o traiesc.

Ratacire...

Sunt un suflet ratacitor printre stele !Sunt umbra gandurilor mele...ma uit in oglinda si parca ma vad dedublata...Nu stiu daca eul meu este mereu alaturea ..Ratacesc prin noapte cu dorurile`mi toate..alunecand din mine , privind spre`o alta lume...Ratacirea mea e aspra , dura ,numai buna pentru trecerea mea prin lumea asta nebuna...Ma simt ?Nu,nu stiu daca exist sau doar ma prefac...Ratacesc pe`o cale lactee pe`o raza de luna stinghera , lucinda in bezna din inima....Sunt nebuna ce se`avanta sa strabata lumea cu pasul marunt...Sunt sufletul ratacitor pe`o cale lactee !

Singuratatea...

Zambetul tau,
mult prea mult l`ai tinut ascuns
in urma perdelelor de gene...
Ramasese numai surasul acela misterios
care ma urmarea,ca o umbra.

Nu inteleg de tot nici acum...
regula era sa`mi inalt,din nou,
privirea, lentila de contact cu realitatea,
cazuta sub linia de plutire ?
Off...!!!
numai de n`ar strivi`o
pantoful cuiva prea grabit
sa raman asa, visatoare pe viata...

Imi doream atat de mult sa plec
nu`mi spunea nimeni c`ar fi altfel ...acolo...
Nu ca am ascultat vreodata de altcineva
afara de ea,inima mea,
cea care nu gandea
cu sufletul deschis de`alaturi...
Era innebunita sa bata asurzitor,
ca un fluture osandit sa fie inchis
...intr`un borcan....
Ce folos ca`i transparent,
vedea si nu putea respira
aerul acela de culoarea curcubeului....

Degeaba umbra`i soptea
"Mai rabda, mai stai,
Va sosi si vremea ta
atunci...vei zbura."