Zilele nu mai curg...
Stau in loc
si sar peste ele...
Ce e viata!?...Un joc?
Am gresit cand am urcat
In ultimul tren,
In ultimul vagon,
Pe ultima scara,
Agatandu`ma disperata
de ultima treapta..
M`am incapatanat sa continui
Desi stiam ca n`am sa ajung
Niciunde,nicicand...
Apoi am sarit din mers
Dupa multe incercari
de a cobori in gari
aglomerate sau pustii
in zori sau nopti tarzii.
Acum nu mai aud
Decat urletul infiorator,
Sfasietor de dureros
al rotilor.
Gara e goala.
Sinele duc in sensul pierdut.
Nu mai astept
nici un tren...
un extraordinar de la mine, o idee interesanta si promitatoare. te sfatuiesc sa reiei poezia s-o schimbi si sa faci din ea mai buna, ai un inceput formidabil. daca vei dori vreodata sa cooperam in acest subiect cauta-ma pe :moise_cosmin2000@yahoo.com , la fel ca tine si eu scriu poezii. ziua buna .
RăspundețiȘtergere